Marilyn Monroe (născută Norma Jeane Mortensen, n.1 iunie, 1926 – d. 5 august, 1962) este fară îndoială cel mai celebru star cinematografic, sex simbol şi divă pop al secolului douăzeci. Ascensiunea lui Monroe la nivelul de celebritate a început cu selectarea ei pentru a poza în câteva reviste, asta în timp ce primul ei soţ făcea parte Marina Comercială. Cea mai însemnată parte a filmelor ei au fost făcute pentru 20th Century Fox, unde şi-a luat şi numele care a făcut-o celebră. După câteva apariţii minore în decurs de câţiva ani, Marilyn a început să devină cunoscută pentru talentul ei de comediană, ajutată fiind şi de remarcabila ei prezenţă scenică. Şi-a îndreptat eforturile către apariţii mai consistente, şi, la un anumit moment al carierei sale a reuşit să-şi îndeplinească acest scop. Circumstanţele misterioase ale morţii lui Marilyn au fost subiectul multor speculaţii, dar nu au reuşit să-i ştirbească reputaţia de cea mai legendară figură publică a tuturor timpurilor.
== Începuturile vieţii lui Marilyn Monroe == Andrei Chiva
Cu toate că a devenit cea mai celebrata actrita a istoriei filmului, începuturile lui Monroe au fost modeste. Ea s-a născut în secţia socială de maternitate a spitalului din Los Angeles County. Numele sub care a fost înregistrată a fost Norma Jeane Mortensen (mai târziu, bunica sa Della Monroe Grainger a botezat-o în stil baptist drept Norma Jeane Baker). Majoritatea biografilor cred că tatăl său biologic a fost Charles Stanley Gifford, un agent de vânzări pentru studioul cinematografic unde mama lui Monroe, Gladys Pearl Monroe Baker Eley, lucra ca editor de film. Totuşi, certificatul ei de naştere îl indica pe norvegianul Martin Edward Mortensen ca fiind tatăl. În ultimii ani câţiva biografi chiar au început să susţină că de fapt acest lucru ar fi şi situaţia reală.
Gladys nu a fost în stare să o convingă pe Della să aibă grijă de Norma Jeane, aşa că a încredinţat-o unor părinţi adoptivi, Albert şi Ida Bolender din Hawthorne, California, la sud-vest de Los Angeles, unde ea a trăit până la vârsta de şapte ani. În autobiografia sa My Story (rom: "Povestea mea"), Monroe declară că a crezut că Albert şi Ida erau părinţii săi până într-o zi când, pe un ton aspru, Ida a corectat-o.
Şi tot din My Story, aflăm că Gladys o vizita pe Norma Jeane în fiecare sâmbătă, dar niciodată nu o lua în braţe, nu o săruta sau măcar să îi zâmbească. La un anumit moment, Gladys a anunţat că a cumpărat o casă pentru ea şi fiica sa, dar după câteva luni după ce s-au mutat acolo, a avut o cădere psihică. Monroe şi-o aminteşte pe Gladys ca "ţipând şi râzând" când a fost internată cu forţa în spitalul de boli mentale din Norwalk, California, acelaşi spital în care mama lui Gladys, Della a murit în august 1927. Tatăl lui Gladys, Otis, a murit de asemenea într-un spital de boli nervoase (lângă San Bernardino, California) ca urmare a sifilis-ului.
Totuşi merită subliniat că My Story nu poate fi considerată o sursă de încredere, pentru că a fost de fapt scrisă de un jurnalist numit Ben Hecht şi a fost menită să portretizeze imaginea de orfan îndurerat pentru Monroe. Mărturisirile de acolo au fost considerate ca fiind discutabile.
Gladys a fost declarată incapabilă de a-şi îndeplini îndatoririle de părinte, iar prietena ei cea mai bună, Grace McKee (mai târziu Goddard) a devenit tutorele său legal. După căsătoria lui McKee din 1935, Norma Jeane a fost trimisă la orfelinatul din Los Angeles, ca mai apoi să urmeze o lungă succesiune de familii adoptive unde se crede că a fost abuzată şi neglijată. Există totuşi puţine dovezi că au fost atât de multe familii adoptive precum susţine. Ca o completare, Monroe înseşi e cunoscută pentru slăbiciunea ei de a exagera informaţiile despre copilăria sa în timpul interviurilor.
În septembrie 1941, Norma Jeane şi-a reîntâlnit mama. Familia Goddard, se muta pe coasta de est şi au crezut că cel mai bine pentru Norma Jeane (15 ani) era să se căsătorească, pentru că altfel trebuia să se reîntoarcă la orfelinat. Ea i-a făcut cunoştinţă cu fiul vecinului său, James Dougherty, care i-a devenit primul soţ, în 1942, după ce a împlinit 16 ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu